Constanta Mamaia Litoral

Deşi acum portul şi o parte din oraşul antic sunt acoperite de ape, vizitatorul atent care hoinăreşte prin Mangalia va descoperi urmele vechii cetăţi, uneori chiar în mijlocul unor construcţii moderne.

Colonia Callatis a fost întemeiată de coloniştii veniţi din cetatea grecească Heracleea Pontica (azi Eregli, dinTurcia) la sfârşitul secolului al VI-lea î. Hr., însă cetatea grecească a fost distrusă la sfârşitul secolului al VI-lea d. Hr. şi începutul secolului următor de avari şi slavi, fiind înlocuită de o aşezare de pescari.

Ea a fost reclădită parţial în secolul XI, dar a dispărut din nou în anul 1225, când a fost arsă de tătari, care şi-au stabilit acolo o tabără. Ei au fost cei care au dat localităţii numele de „Mangalia”, această denumire fiind de origine tătară.

Datorită stăpânirilor diverse ce s-au succedat în Dobrogea de-a lungul timpului şi a coloniştilor aduşi în această regiune, Mangalia are o structură etnică eterogenă, cu mari comunităţi de turci, tătari şi lipoveni.

Zidul de apărare al cetăţii Callatis, construit în secolul al IV-lea î. Hr., nu cuprindea întreaga suprafaţă locuită, ci proteja principalele construcţii ale oraşului (temple, pieţe şi edificii publice sau private). În caz de pericol, populaţia se refugia între zidurile cetăţii. În secolul I d.Hr., zidurile au fost distruse, dar au fost refăcute pe acelaşi traseu în epoca romană.

Astăzi, o porţiune din zid cu lungimea de câţiva metri poate fi vizitată în incinta hotelului President din Mangalia, chiar lângă recepţie (o mare parte din zidul de nord al cetaţii, peste 100 de metri, se poate vedea în zona hotelului Paradiso). Pardoseala din holul hotelului are două tipuri de culori, plăcile de gresie deschise la culoare fiind aşezate astfel încât să redea traseul iniţial al zidului de incită care se prelungeşte până în mare.

Tot plimbându-vă pe străzile înguste din Mangalia, veţi găsi, pe latura de nord a vechii cetăţi, în spatele Hotelului Paradiso, o bazilică romano-bizantină, datată în secolele V-VI d. Hr., de formă rectangulară, construită din blocuri mari de calcar legate cu mortar. Acum se păstrează doar baza construcţiei, prin iarba pârjolită de soarele puternic.

Sursa : www.evz.ro

Se demontează gardurile de stuf, se adună scoicile şi se afânează nisipul

Oficial, sezonul estival se va deschide pe data de 1 mai 2010. Neoficial, ca în fiecare an, turiştii încep să vină la mare abia prin iunie. Cu toate acestea, autorităţile au demarat deja acţiunea de pregătire a plajelor. Se pare că tinerii care vor alege să petreacă minivacanţa de 1 mai pe malul Mării Negre, dar şi constănţenii ieşiţi la promenadă se vor putea bucura de un nisip curat. Cât despre îmbăierea, primele teste privind calitatea apei vor fi făcute abia cu două săptămâni înainte de deschiderea sezonului estival, cel neoficial.

Până atunci însă, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) a început deja să primenească plajele pentru a-şi întâmpina turiştii. „În fiecare an în luna martie, instituţia noastră demarează lucrările de reabilitare a tuturor suprafeţelor de plajă după sezonul rece. Acestea cuprind mai multe etape, atât de igienizare, cât şi de colectare a cochiliilor şi afânare a nisipului”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al ABADL.

Echipe de muncitori realizează igienizarea manuală a nisipului, pentru îndepărtarea corpurilor străine, lemnoase şi fieroase, şi adună gunoaiele adunate peste iarnă. Ulterior, deşeurile rezultate sunt transportate la punctele de colectare sau la containere. Tot în această perioadă se demontează gardurile de stuf, instalate la începutul iernii, pentru a proteja împotriva eroziunii eoliene. Apoi se fac lucrări de degajare a depozitelor de nisip din dreptul gardurilor de protecţie şi nivelarea acestora cu încărcătoare de mare capacitate şi lucrări de nivelare a suprafeţelor de plajă cu utilaje terasiere. Scoicile aduse de valuri şi furtunile puternice din perioada iernii vor fi adunate şi transportate, iar mijloacele de transport vor căra depozitele de nisip din zonele cu acumulări în zonele deficitare. Ultima etapă presupune afânarea stratului de nisip şi ecologizarea acestuia prin folosirea unor maşini specializate în prelucrarea, afânarea şi aerarea stratului de nisip în profunzime.

Sursa : www.cugetliber.ro

Despre fiscalitatea in turism aici

Un articol foarte interesant despre copetitie si competitivitate in turism aici

Asociatia de Promovare a Obiectivelor Turistice lanseaza urmatoarele proiecte de larga deschidere europeana:

Catalogul Obiectivelor Turistice in Romania- Editare si publicare in semestru 1 al 2010
- calitate grafica excelenta, color, text bilingv romana engleza, cu fotografii ale obiectivelor , 150 pagini
- distributie in strainatate la marii tour operatori din principalele piete turistice care trimit turisti in Romania sau cu potential de a trimite in viitorul apropiat

Metode concrete de pregatire profesionala continua a lucratorilor in turism, imbunatatirea standardelor profesionale cheia dezvoltarii turismului in Romania. Serviciul de Excelenta, Programul Europena de Educatie continua Serie de seminarii
Cand si unde : semestrul 1 al anului 2010 in sediul CCAI locale ,

25 martie 2010 Pavilionul central Romexpo sala conferinte

Cine: APOT organizeaza impreuna cu Camerele de Comert Agricultura si Industrie locale si JInfo Training

Participanti : manageri hoteluri, restaurante, pensiuni, lucratori in turism

Olimpiada Ospitalitatiicompetitia are scopul de a promova locatii de interes turistic romanesti
Participantii trimit pana pe 15 martie pe suport digital fotografii si descriere tip fisa tehnica a obiectivului turistic : parc national, monument, statuie, pensiune, hotel, zona turistica, muzeu s.a.

Obiectivele turistice astfel descrise vor fi promovate gratuit in Catalogul Obiectivelor turistice din Romania , cu mentiunea autorilor documentarii.

Primele 10 obiective castigatoare vor fi prezentate in cadrul Targului International de Turism 25- 28 aprilie 2010 Romexpo si autorii premiati.

Proiectele sunt sustinute de peste 100 de membrii APOT agentii de turism, pensiuni, hoteluri, tour operatori, persoane fizice.

Carmen Pavel Presedinte APOT
Cristina Irimia MBA Director Executiv APOT

www.apot.ro

Maria Tomescu
021.316.83.83
office@apot.ro
http://www.apot.ro

Construirea unui complex balnear la Snagov, dezvoltarea infrastructurii de agrement a Lacului Morii (Bucuresti), amenajarea unor zone de schi in peste 20 de localitati si dezvoltarea infrastructurii turistice in mai multe statiuni se afla pe lista cu obiectivele de investitii in turism pentru 2010.
Pe lista cu programele si proiectele de investitii in turism finantate in acest an de la bugetul de stat cu o suma totala de 40 de milioane de euro, aprobata la jumatatea lunii februarie de Executiv, la propunerea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, se numara constructia unui complex balnear si de agrement la Snagov, reabilitarea garii regale Sinaia si dezvoltarea infrastructurii de agrement pe Lacul Morii din Bucuresti, potrivit Mediafax.

Alaturi de acestea, pe lista Ministerului Dezvoltarii se afla amenajarea unui strand la Arad, constructia unor complexe balneare in Beius, Bors si Sacuieni si a unui aquaparc la Baile Felix, toate din judetul Bihor, si reabilitarea traseelor turistice in masivele Fagaras, Piatra Craiului si Bucegi.

La Ocna Sibiului va fi amenajat un parc balnear, iar salinele exterioare vor fi amenajate si modernizate si se va investi, de asemenea, in dezvoltarea domeniului schiabil in muntii Semenic (Caras-Severin).

Au mai fost aprobate amenajarea zonelor de schi din Nucet (Bihor), Baisoara (Cluj), Sugas-Bai (Covasna), Borsec (Harghita), Durau (Neamt), Brasov, Predeal, Busteni, Sinaia, Azuga, Rasnov si Paltinis. Investitii similare se vor derula si in Lupeni, Petrosani si Vulcan din judetul Hunedoara, dar si in statiunile Mogosa, Borsa si Cavnic din Maramures.

Se va investi si in dezvoltarea infrastructurii turistice si amenajarea unui port in Oltenita (Calarasi), in dezvoltarea infrastructurii turistice din statiunea Sarata-Monteoru (Buzau) si a zonei turistice bratul Borcea.

Totodata, vor fi construite porturi turistice de agrement in localitatile constantene Tuzla, Ostrov, Capidava si Topalu, precum si in Galati.

Vor fi derulate investitii si in dezvoltarea infrastructurii turistice din statiunile de pe Litoral Costinesti, Eforie, 23 August, Limanu, Mangalia, Techirghiol si Tuzla.

De asemenea, vor fi dezvoltate infrastructurile turistice din Amara (Ialomita), insula Simian si Drobeta-Turnu Severin (Mehedinti).

In judetul Covasna se va investi in modernizarea bazei de tratament din localitatea Hatuica, in amenajarea unei cai ferate inguste intre Comandau si Covasna si in reabilitarea bailor traditionale din localitatile Moacsa, Cernat, Bradut si Turia.

Si in Harghita vor fi modernizate si reabilitate baile traditionale din mai multe localitati, printre care Borsec si Tusnad. Totodata, in Borsec va fi construit un centru balneoclimateric multifunctional. Se va investi, de asemenea, in ecologizarea statiunii Lacul Rosu si in amenajarea infrastructurii pentru turism. Tot in Harghita, in localitatea Praid, va fi construit un complex balnear, iar in localitatea Remetea se va investi intr-un centru balneoclimateric.

In Suceava va fi reabilitat Cazinoul Bailor din statiunea Vatra Dornei, iar salina din Cacica va fi amenajata. Se va investi, de asemenea, in zonele de schi din localitatile Campulung Moldovenesc, Malini si Sucevita, iar in Lunca Dornelor va fi amenajat un complex de agrement.

In Valcea se vor face investitii in infrastructura de agrement a statiunilor Calimanesti-Caciulata si Voineasa, iar la Olanesti se va construi o baza de tratament si se va reabilita, totodata, infrastructura turistica din zona istorica a depresiunii Horezu.

Proiectele se incadreaza in cele patru subprograme nationale de investitii in turism, respectiv “Schi in Romania”, “Dezvoltarea infrastructurii turistice in zona montana inalta”, “Dezvoltarea echilibrata si integrata a statiunilor turistice balneoclimaterice” si “Dezvoltarea echilibrata si integrata a zonei turistice din Delta Dunarii si a statiunilor turistice de pe litoralul Marii Negre”.

Sumele de la bugetul de stat se aloca in completarea surselor proprii ale autoritatilor publice locale.

Autoritatile publice locale sunt cele care organizeaza achizitiile publice necesare derularii investitiilor si raspund de utilizarea sumelor primite pentru implementarea respectivelor proiecte.

Sursa : www.dailybusiness.ro

Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) Sorin Munteanu a declarat, sâmbătă, la Fălticeni, că, împreună cu Comisia Europeană, MDRT va promova două rute culturale din România – una în Transilvania, iar cealaltă în Bucovina.

Munteanu a spus că una din rute cuprinde bisericile-cetăţi din Transilvania, iar cea de-a doua rută cuprinde mănăstirile UNESCO din Bucovina.

“Le vom promova împreună cu CE că să aducem România în rândul ţărilor turistice”, a spus Munteanu.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că este necesar ca rutele culturale să fie puse în evidenţă.

Contracte de finanţare pentru reabilitarea unor monumente istorice

El a precizat că la sfârşitul lunii martie autorităţile sucevene vor semna încă trei contracte de finanţare pe proiecte cu finanţare europeană pentru reabilitarea unor monumente istorice, mănăstirile Dragomirna, Suceviţa şi Moldoviţa, reamintind că în urmă cu trei săptămâni a fost semnat contractul, în valoare de 14 milioane de euro, de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei.

“Încercăm să reabilităm ceea ce au făcut înaintaşii noştri”, a spus Flutur, care a arătat că aceste proiecte cu finanţare europeană fac parte din avantajele aderării la UE.

Sorin Munteanu a fost prezent, sâmbătă, la Fălticeni, unde a semnat contractul de finanţare a reabilitării Muzeului “Ion Irimescu”.

Sursa : www.mediafax.ro

Un articol interesant gasiti aici. Din pacate in Romania multi hotelieri nu au descoperit internetul de social media nu poate fi vorba.

Air Berlin, cea de-a doua companie aeriana ca marime din Germania, va introduce din 18 mai o cursa charter spre Romania, care va zbura de la aeroportul din München in fiecare marti catre Constanta, ca parte a protocolului de promovare a litoralului romanesc, semnat cu Asociatia Litoral–Delta Dunarii.

Asociatia Litoral–Delta Dunarii si compania aeriana Air Berlin au semnat miercuri, cu ocazia bursei internationale de turism ITB Berlin, un protocol de promovare in comun a litoralului romanesc, a anuntat Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale (MDRT).

“Este primul pas al unei colaborari pe care o consideram de bun augur, speram ca in anii viitori tot mai multi turisti nemti sa fie interesati de litoralul romanesc, in conditiile in care au acum la dispozitie o cursa aeriana directa”, a declarat secretarul de stat Sorin Munteanu, cu ocazia semnarii protocolului, citat de NewsIn.

De asemenea, in cadrul bursei internationale de turism ITB Berlin, secretarul de stat Sorin Munteanu a avut, miercuri, la standul Romaniei, o serie de intalniri cu tour-operatorii germani TUI, DerTour si ITS.

Potrivit MDRT, operatorii germani s-au aratat interesati de mentinerea Romaniei, in urmatorii ani, in cataloagele lor, precum si de posibilitatile de extindere si de dezvoltare a acestui gen de actiuni de promovare pe piata germana.

Reprezentantii ministerului si-au declarat intentia de a sprijini, in continuare, promovarea destinatiilor turistice romanesti in Germania, considerata cea mai importanta piata de turism, precum si pe alte piete internationale.

In acest sens, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului va initia, la ITB Berlin, discutii si cu alti operatori, precum TUI Scandinavia.

“Vom incepe discutiile pe piata scandinava, cu intentia de a readuce in Romania turistii din aceasta zona. In acest sens, speram sa realizam, in viitorul apropiat, un parteneriat cu TUI Scandinavia, avand in vedere experienta pozitiva a colaborarii cu TUI Germania, initiata la Berlin acum un an de ministerul turismului”, a declarat Sorin Munteanu.

Romania este prezenta, in perioada 10-14 martie 2010, la Bursa Internationala de Turism de la Berlin, cu un stand organizat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, stand care gazduieste 40 de expozanti (tour-operatori, hotelieri, asociatii de promovare a turismului si transportatori)