Constanta Mamaia Litoral

Eroziunea costieră, excesul de săruri minerale în apă, resursele pescăreşti, poluarea, toate aceste puncte „fierbinţi” au fost atinse în cadrul Forumului Regional „Mediul – între prezent şi viitor”, care se încheie astăzi, la Bucureşti. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM), Alexandru Bologa, a atras atenţia asupra unui fapt extrem de des întîlnit, dar niciodată luat în considerare aşa cum ar fi trebuit. Nisipul se extrage fără încetare, fără să se ţină seama că, pe de o parte, acesta este incompatibil cu construcţiile, iar pe de altă parte România se confruntă cu eroziunea costieră, a declarat el, explicînd că eroziunea costieră este una dintre suferinţele majore ale plajelor noastre, fenomenul întîlnindu-se, în special, în jumătatea sudică a litoralului Mării Negre. Şi, cu toate semnalele alarmante ale pierderilor majore de plajă în favoarea mării, constructorii cară pur şi simplu nisipul marin cu camioanele, fără le pese, deşi acesta nu este bun pentru construcţii, deoarece nu conţine piatră, ci resturi de scoici, care nu conferă rezistenţă clădirilor. Şi, peste toate acestea, se adaugă şi cursele de maşini care au avut loc pe aceste suprafeţe de plajă rămase. „În România nu există legislaţie pentru astfel de fapte şi chiar dacă există, pedepsele sînt minore”, a declarat Bologa. Reprezentantul INCDM a prezentat, în cadrul forumului, un raport asupra stării în care se găseşte Marea Neagră, raport finalizat la sfîrşitul lui 2007. Potrivit acestui studiu, nivelul Mării Negre creşte permanent cu cîţiva milimetri anual, din Antichitate şi pînă în prezent acesta cîştigînd, cel puţin în zona Constanţa, peste 20 de metri. În ceea ce priveşte salinitatea, Marea Neagră se confruntă cu fenomenul de îndulcire, în special, din cauza Dunării, în extremitatea vestică. Creşterea temperaturii şi excesul de săruri minerale din apă (azotaţi, fosfaţi, silicaţi) şi au condus la eutrofizarea Mării Negre, proces ce are drept consecinţă producerea de înfloriri microalgale (dezvoltări fitoplanctonice abundente – n.r.). Potrivit spuselor specialistului, nivelul de eutrofizare reprezintă indicatorul cel mai important al stării ecologice a unei întinderi de apă. „În ultimii ani, a existat o tendinţă de reducere a numărului şi amplitudinii fitoplanctonului, iar înfloririle nu sînt toxice, nu sînt dăunătoare, ci doar neplăcute”, a subliniat Bologa, adăugînd că au apărut îngrijorător de multe biomase de alge marine (în prezent sînt identificate 25 de specii de macrophytobenthos). În ceea ce priveşte resursele pescăreşti, Bologa a afirmat că acestea au scăzut dramatic în ultimii zeci de ani, în principal din cauza poluării şi a suprapescuitului practicat de Turcia şi Ucraina.